...si la sfarsit a mai ramas COSMARUL - recenzie

Descriere oficiala:


In Castelul Ultimelor Turnuri, lucrurile merg cu adevarat Rau.
Invitata la nunta unei necunoscute intr-un castel bantuit de diavol, nobilul decazut Arthur de Seragens se trezeste prins intr-o ingrozitoare plasa a nebuniei, tradarii si crimei. In vreme ce oaspetii mor in jurul lui unul dupa altul intr-un mod misterios, secerati de un dusman inuman, Arthur intrezareste cu groaza cum latul se strange in jurul singurei persoane de care i-a pasat vreodata, superba Adrianna de Valois, tanara fiica a intunecatului si temutului sef al Politiei. Panicat si confuz, Arthur se vede astfel nevoit sa incheie o alianta fragila si controversata cu cei mai puternici dintre supravietuitori, care au inceput deja o ancheta in intuneric, impreuna dar suspectandu-se unii pe altii: vicontele de Vincennes, prietenul din copilarie al lui Arthur, versat in intrigile de salon, logician si vanator iscusit; baronul german Von Walter Calatorul, ale carui peregrinari prin locuri uitate de lume l-au adus de atatea ori in fata unor adevaruri de neindurat; frumoasa si imorala Giulianna Sellini, despre care se spune in soapta ca i-a sedus deodata pe Dumnezeu si pe Diavol; fostul preot Huguet de Castlenove, acum un spadasin periculos, al carui drum presarat cu cadavre duce la o amanta misterioasa; ducele de Chalais, puternic si crud stapanitor al tinutului, rafinat, aratos si incapabil de a-si stapani pornirile violente; si, mai ales, barbatul care conduce investigatia si de care se tem toti; caci o singura vorba a lui poate aduce rugul - Albert de Guy, inchizitorul...


Parerea mea:


Dupa ce am lasat cartea din mana singurul sunet pe care l-am putut scoate a fost WOW. Si nu glumesc. Cartea asta are tot ce ii trebuie si pot sa o declar un veritabil MUST HAVE pentru biblioteca oricarui cititor. Adica pe bune, esti fascinat de evul mediu? Aceasta carte te trimite exact in timpul in care barfele si secretele se ascund printre toaletele extravagante ale oamenilor din inalta societate. Ne mai vorbind despre decorul si elementele de design descrise impecabil de catre autor. Esti cumva pasionat de fantasy, dar esti total nemultumit de cartile care acum promoveaza vampirii si alte lucruri supranaturale ca luptand de partea binelui? Atunci asta este cartea care te va captiva cu siguranta, deoarece este o carte care ne intoarce la origini, pe vremea cand aceste foarte supranaturale luptau de parte Raului si erau chiar Raul intruchipat.  Este mai degraba un dark fantasy care e plin de creaturi supranaturale care iti vaneaza sufletul si nu stau de doua ori pe ganduri inainte de a actiona. Autorul a vrut sa scrie un roman gotic, plin de mister, impanzit de fortele Raului, drama si care sa aiba o invatatura atat morala cat si informationala. Ei bine, acesta a reusit cu siguranta sa isi atinga scopul.
    Ca tot vorbind de morala, vreti sa stiti ce am invatat eu din aceasta carte, ei bine cititi in continuare si veti afla.Am invatat ca demonii exista, nu neaparat sub forma unor monstrii mici si rosii (dupa cum spune folclorul popular), ci mai de graba sub forma unor monstrii in toata regula, care pot trece usor neobservati. Cum fac acest lucru? Ei bine acesti monstrii sunt de fapt in oameni si asteapta momentul oportun in care sa iasa la iveala.

• Am mai invatat ca o data cu venirea noptii nu poti avea incredere in cineva (bineinteles ca aceasta invatatura se refera mai mult la contextul cartii).
• Am aflat ca in evul mediu - si in prezent este valabila aceasta informatie - fiecare avea un secret intunecat, pentru care se lupta din greu ca sa nu ajunga la suprafata.
• Fiind prima carte gotic - horror pe care am citit-o pana acum, pe langa ca m-a facut foarte curioasa de acest gen de literatura, m-a mai invatat ca nu toate povestile cu demoni, licantropi, vrajitoare, vampiri si alte fiinte supranturale se termina cu HAPPY END.

Despre carte ce pot sa va mai spun? Ca sa fiu sincera am castigat aceasta carte la un concurs, dar imi pare nespus de rau ca nu am achizitionat-o din librarie pentru ca merita. Isi merita fiecare banut in parte.

Personaje:

Pentru aceasta recenzie am ales doua personaje feminine si anume vicontesa Adrianna de Valois si marchiza Josephine de Lauras.  Mi-au placut foarte mult aceste personaje, deoarece in ciuda faptului ca nu au fost prezente fizic la actiune in cea mai intinsa parte a romanului, acestea au fost prezente si mentionate direct sau indirect in fiecare capitol.

Desi autorul mentiona de cateva ori in carte ca Dumnezeu a plecat din Castelul Ultimelor Turnuri, mie nu mi se parea deloc asa. Dumnezeu sau mai bine zis fortele Binelui erau prezente in castel prin vicontesa Adrianna de Valois. Aceasta copila, reprezenta Binele pentru ca era o fire blanda, calda si era de o frumusete neasemuita. Iubea religia, fiind cea mai pura fiinta din castel, dar tot odata era talenta, stapanea ca nimeni altcineva cuvintele, jucandu-se cu ele cu o usorinta iesita din comun. Bine crescuta si aparata de insasi marchiza de Lauras, era de o imensa modestie. Toata lumea din castel o iubea, fiind gasita ca cea mai buna companie. Era purtata tot timpul in gand de personajul principal si anume de Arthur de Seragens, care o placea nespus de mult. Desi o copila minunata, sincera si dea dreptul dragalasa, vicontesa, era si o aparitie putin misterioasa, deoarece se stia despre ea ca era logodita. In ciuda acestui fapt ea nu vorbea deloc despre alesul ei, ba din contra il simpatiza pe cavalerul Arthur. Desi a petrecut cateva zile bune in compania nobilimii si a suferit la final chiar si o crunta transformare, sufletul ei a ramas nepangarit. In ciuda faptelor intamplate, ea demonstreaza in final ca orice s-ar intampla ea va ramane aceeasi fiinta pura, creatia lui Dumnezeu.

La polul celalalt, fiind doua firi total opuse o gasim pe marchiza Josephine de Lauras. Marchiza de Lauras este o persoana inconjurata de mister si de secrete. Ea este persoana pentru care s-au adunat atatea personalitati felurite in castelul blestemat, si anume cu ocazia nuntii ei. Pentru cavalerul Arthur, marchiza este o persoana total necunoscuta, avand o singura intrevedere scurta cu ea, dar totusi accepta invitatia  la nunta, pentru prietenul sau. Vicontele Vincennes, bun prieten al lui Arthur, il roaga pe acesta sa se prezinte la nunta pentru a o ajuta pe marchiza sa isi ascunda secretele, despre care aparent nici el nu stie prea multe. Marchiza este o femeie foarte desteapta pe picioarele ei, cu un zambet cuceritor care ar putea inmuia si cea mai tare inima. Desi o aparitie bine cotata in evul mediu, aceasta are niste prieteni ciudati si cu cel putin un secret odios in spatele lor. Stiti voi zicala aceea: ,,Spune-mi cine iti sunt prietenii, ca sa iti spun cine esti''?. Ei bine in aceasta carte marchiza este inconjurata de niste aparitii foarte stranii. De aici puteti trage voi ce concluzie vreti. Josephine este constienta atat de atuurile ei feminine, cat si de dragostea ce i-o poarta Vincennes si totusi datorita alegerilor ei extravagante, sfarsitul ei nu va fi prea roz.

Cu toate relele de pe capul ei, as putea adauga ca este o persoana foarte interesanta, care merita o atentie deosebita, din partea cititorului, pe tot parcursul cartii.

Per total as putea spune ca personajele sunt foarte bine conturate si merita studiate in cel mai mic amanunt.

Citate:


     ,,(...) Vicontesa imi surase slab, si am inteles dupa paloare fetei ca era ingrijorata pentru comandantul jandarmilor. Am luat-o de brat.
     - In seara asta tu stai cu mine, am zis pe un ton care nu admitea impotrivire. Ordin de sus. Sa ne scuze doamna marchiza.
     - Oh, dar ma rapesti, cavalere?...incerca ea o gluma.
     - Cel putin pana se intoarce tatal tau, am asigurat-o.''


    ,, Am privit-o cu atentie.
    - Credeti in diavol? am intrebat-o, si contesa a tresarit.
    - Sunteti direct, cavalere, spuse Sellini nemultumit. Va voi raspunde. Da, eu cred.
      Se lasa o clipa tacerea. M-am intors spre baron.
    - Dar dumneavoastra?
    - Spre deosebire de contesa, eu nu pot da un raspuns categoric, zise Von Walter. Da ce pot sa va spun, cavalere, e ca atatea lucruri stranii am vazut lasate de Dumnezeu pe pamant... incat este loc si pentru Diavol.'' 


     ,, Mai mult, firea ei superficiala ii adusese printre prieteni mai multe persoane de acelasi nivel, aflate si ele sub suspiciuni diferite. Deloc potrivite pentru o nunta ca cea la care se gandea Schwartz. Si iata ca, inacest fel, marchiza se trezise brusc in dificultate. Nu pot sa chem la nunta, draga Raoul, un fost preot spadasin, o curtezana celebra, pe amanta ducelui Barnart si un filozof nebun, spuse ea, referindu-se la persoanele care ii erau cele mai apropiate. Sotul meu s-ar arata socat pe vecie.''


    ,, Erau la marginea drumului, cel putin trei. Hainele le erau zdrentuite si patate de sange. Cel din mijloc umbla cel mai aplecat, caci intestinele ii atarnau pe afara. Nici unul nu mai avea ochi. Se adunasera langa cateva din cosciuge si cu miscari greoaie, incete, se straduiau sa tarasca trupurile afara. Isi clantaneau falcile pline de bale. Mancau.''


Culoare: Visiniu - Must Have !


Cateva cuvinte despre autor: 

Oliviu Craznic

,,Sunt consilier juridic şi scriitor de gotic, dark fantasy şi science-fiction, am o rubrică despre misterele lumii în revista Suspans şi mă ocup şi eu cu promovarea literaturii de calitate pe blogul meu şi în diverse reviste. Mai nou, am devenit şi editor pentru Millennium Books. Hobby-uri: tot ce ţine de gotic şi de medieval, de la muzică şi filme la mod de a gândi şi stil de viaţă. În măsura posibilului, desigur.'' S-a nascut in data de 1 noiembrie 1978 in Lupeni, judetul Hunedoara.

Blog: Oliviu Craznic’s Gothic Novel (http://oliviucraznic.wordpress.com). 

Melodia de final este in stransa legatura cu recenzia, dar mai ales cu cartea. Ascultand melodia cap coada, si ascultand-o cu mare atentie mi-am dat seama ca, corespunde foarte bine cu majoritatea pasajelor din carte. So...

Take care:D